Arhiva autorului
Lumină pentru România – Lozna, Botoșani
28 – 30 aprilie 2016. Lumină pentru familiile Dohotariu și Strugariu, satele Străteni și Lozna, comuna Lozna, județul Botoșani. Echipa Free Mio: Iulian Angheluță, Traian Voineagu, Laurențiu Vasilief, Vlad Hera, Oana Dobrinoiu, Mădălin Cârlescu. Acțiune realizată cu sprijinul financiar al UniCredit Business Integrated Solutions. Mulțumim Fan Courier pentru transportul echipamentelor. Video BandPro. Fotografii de Oana Dobrinoiu și Mădălin Cârlescu. #LuminăpentruRomânia #FreeMiorița
Lumină pentru Ciosa, partea 3
14-17 aprilie 2016, sat Ciosa, comuna Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud. Lumină pentru familiile Perseca, Lușcan și Tănase. Echipa Free Mio: Iulian Angheluță, Ionuț Vlad, Adrian Sterian, Andrei Becheru, Traian Voineagu, Laurențiu Vasilief, Emil Zamfir, Diana Panait, Cosmin Mitulescu. Fotografii de Cosmin Mitulescu. #LuminăpentruRomânia #FreeMiorița
Iliuță și Vasilică. Din Holbav.
Totul a început cu Carmen și Andreea. M-au sunat să mă întrebe cât ar costa un sistem fotovoltaic, cu panou și tot ce trebuie. Am întrebat despre ce este vorba și am aflat despre Iliuță și Vasilică, cei doi copii ai familiei Motcă. Nea Vasile și soția sa, Ileana, locuiesc pe unul din dealurile Holbavului, Brașov, împreună cu cei doi copii ai lor. Tărâm de basm, cu peisaje și oameni faini, dar încă în așteptarea luminii. Ne-am mobilizat și am reușit încă o dată, în câteva zile, să adunăm banii pentru echipamente, transport și montaj. Ba, am mai cumpărat una alta și pentru copii. Din București și Cluj, am revenit la Holbav într-o frumoasă zi de toamnă, la mijlocul lui octombrie. Iliuță și Vasilică ne așteptau deja, curioși ca orice copil. Nea Vasile la fel, surprins cumva că ne-am ținut de cuvânt și am venit cu lumina așa repede....
Cum am intrat în Mongolia
Pe un apus de soare de poveste, printre crestele albe cu zăpadă ale munţilor Altai, am ajuns, în urmă cu două seri, la gardul cu sârmă ghimpată de la punctul de frontieră Tașanta din Republica Altai, Rusia. Încă de la un post de control aflat cu câţiva kilometri înainte ne-au spus că e închis, aşa că ne-am întors sub un deal, unde mai erau două maşini, una de Mongol Rally şi alta cu o familie care călătoreşte din luna mai. Am campat acolo, iar imediat după apusul soarelui s-a lăsat un frigggg. Am făcut câte o supă la plic, ne-am mai încălzit cu o ţuică, cu un gin de la o echipă de americani şi apoi ne-am băgat în saci, că era frig rău şi bătea vântul. În Republica Altai trăiesc oameni de naţionalitate altai, budişti, dar în acel sat de graniţă şi în câteva din apropiere sunt kazahi. De...
Uzbekistan: măgăruşi, iurte, bani schimbaţi la negru
Uzbekistanul ne-a întâmpinat la vamă cu o barieră fortificată, ca pentru tancuri, și cu soldați cu kalașnikov și echipați ca de război. Funcționarii erau cam plictisiți, deloc încrâncenați, și vorbeau rusa. Asta ne-a ajutat foarte mult, căci nu am plătit nimic. Când l-am întrebat pe un vameș mai tânăr dacă sigur nu trebuie să plătim nimic, noi având experiența Turkmenistanului, când am plătit chiar şi o taxă pentru a putea ieși din vamă, ne-a spus că în Uzbekistan străinii, mai ales cei din vest, sunt bineveniți. L-am întrebat dacă pentru asigurarea obligatorie pentru mașină trebuie să dăm ceva, să nu avem probleme în caz de vreun accident. Ne-a spus că la ei, în Uzbekistan, nu sunt accidente. De ce nu am scăpat a fost controlul amănunțit al tuturor medicamentelor pe care le cărăm după noi pentru orice eventualitate. A trebuit să desfac fiecare cutie, să se convingă că nu sunt...
