Înainte și mai ales după ce am demarat Lumină pentru România, am primit tot felul de întrebări. La unele am răspuns deja, la celelalte o fac acum. Toate adunate aici, De ce și pentru ce Lumină pentru România.

Iulian și Miorița

De ce Lumină pentru România?

Pentru că mi-am propus să fac lumină în viețile românilor care încă mai trăiesc în întuneric. Pentru că vreau să aduc la lumină realitățile din România, așa cum le văd eu de pe bicicletă. Mă refer aici nu doar la România administrativă, ci și la Chișinău, Cernăuți sau Balcic.

De ce lumină?

Pentru că fără ea nu poți vedea și gândi limpede. Sunt mulți români care trăiesc la lumânare sau lampa cu gaz și este greu să mergi înainte pe întuneric.

Cum vei alege oamenii?

Este greu să alegi, fiecare viață este unică. Am făcut o lungă documentare pe internet și cu ajutorul prietenilor. Aștept în continuare informații de la cei care acum au aflat de acțiune și cunosc cazuri. Oricum, cea mai bună cale de a afla care sunt oamenii care au nevoie de lumină este să mergi pe teren. Nu poți face un proiect real, pe teren, din fața calculatorului. Vreau să cunosc direct oamenii, să le înțeleg povestea și să îi ajut pe cei care au nevoie și care merită.

Cine sunt oamenii pe care vrei să îi ajuți?

Este vorba în primul rând de familiile cu copii, care fie nu au lumină acasă fie la școală fie ambele situații. Cred că merită acest lucru și cred că fără curent electric este greu să ne gândim la un viitor pentru noi și mai ales pentru ei.

Ca și la Ineleț, vreau să facem lumină și în școlile neracordate la rețeaua electrică. Vreau să aducem și calculatoare pentru a le da o șansă. Să poate alege și poate să ducă povestea mai departe, cum se spune.

Nu în ultimul rând, este vorba de oameni care locuiesc în zone unde electricitatea nu a ajuns și nu va ajunge prea curând. Sau poate niciodată. Cum este cazul la Ursici. Zone de munte, zone izolate. Mă mai gândesc și la oameni care nu au posibilitatea materială de a se racorda și de a plăti facturile lunare.

De ce Free Miorița?

Pentru că autoritățile, centrale sau locale nu prea se implică, din diverse motive. Fie nu au resursele financiare fie câțiva copii / oameni nu reprezintă o miză pentru ei. Fie pur și simplu nu și-au pus problema.

De ce pe bicicletă?

Pentru că, pentru mine, bicicleta este un mod de viață și de relaționare cu ceilalți. Am început înainte de Revoluție cu un Pegas Practic roșu, pe care mi l-a cumpărat mama cu 1.920 lei. A făcut un sacrificiu destul de mare având în vedere salariul ei de atunci. Eram foarte mândru de ea și îmi aduc aminte și acum de trusa de scule din piele, de aripile metalice albe cu două dungi roșii pe margine și de farul cu dinam. Mergeam cu prietenii la Dioda de pe 1 Mai și mai îmi cumpăram chei, ochi de pisică sau clopoțel. Apoi am descoperit hoții și vardiștii și am început să dau jos de pe ea totul, încet încet: frânele, aripile, trusa de scule, portbagajul. A fost perioada cea mai frumoasă a copilăriei mele, când orașul era al meu și turul lacului Herăstrău mi se părea o adevărată expediție.

Acum străbat România cu Miorița, pe numele din buletin Trek 6300. Este o biță super, care se simte excelent pe coclaurile patriei unde legea o fac Ucrainele sau Tohanurile.

Bița este parte din viața românilor, atât la oraș dar mai ales la țară. Cu ea oamenii merg la câmp, cară saci, merg la birt și alte cele, fără să se plângă că nu au piste și merg prin noroaie.

Oricum, chiar dacă aș fi avut bani de carburant, nu aș fi luat mașina. Nicio mașină nu mă poate duce acolo unde voi ajunge cu bicicleta, iar cu banii ăștia mai putem cumpăra și monta câteva panouri.

De ce panouri fotovoltaice?

Pentru că este o soluție validată, eficientă și ușor de implementat. Soluția este scalabilă și individuală, putem lumina case și vieți pe măsură ce avem banii necesari.

Cât va dura?

Voi pedala 4 luni și peste 6.000 de kilometri pe drumuri de țară sau forestiere, acolo unde este cazul și pe asfalt.

Un fel de vacanță sau concediu?

Rar știu unde voi dormi noaptea, unde voi pune din nou cortul sau când voi face duș. Ca să nu mai zic de vreme, ploi și noroaie. Asta cu o biță și bagaje care cântăresc cam 45 de kilograme. E greu și când iau în piept camioanele și șleaurile de pe șosele sau vântul și praful de pe comunale. Nu mă plâng, asta mi-am dorit să fac.

De unde ai banii?

Cea mai mare din buzunarul propriu, dar și din donațiile către Asociație. Pentru moment Lumină pentru România nu are sponsori, este o acțiune de voluntariat 100%.

De ce pedalezi singur?

Pentru că nu pot cere cuiva să își schimbe stilul de viață pentru o perioadă de timp atât de îndelungată. Sunt sprijinit de prieteni și voluntari, iar câțiva chiar m-au însoțit o bucată de timp. Mă bazez și pe ajutorul oamenilor pe care îi voi cunoaște pe drum. Dacă vrei să pedalezi alături de mine, ești binevenit. E drum destul pentru toată lumea.