Postări etichetate cu "prieteni"
Cum a fost și ce va fi.

Cum a fost și ce va fi.

2014 a început cu multe gânduri, hărți și calcule. Majoritatea au rămas în București, puține și-au găsit locul în ceea ce avea să fie de fapt 2014. Prieteni mai vechi sau mai noi, mai cunoscuți sau mai puțin, vor să știe ce și cum a fost. Nici eu nu prea știu, încerc să aflu. Știu însă ce va fi.   Aventura pe două roți s-a dus și eram “dator cu o încheiere”. Nu am să fac aici o listă cu lucrurile petrecute sau învățate, deși aș avea material destul. Va fi timp și pentru asta, poate, în lungile nopți de iarnă. Firește, au fost cele mai intense zile din viața mea. Zile care s-au dus repede, în șaua bicicletei, printre casele oamenilor sau în singurătatea munților. Trecând granițe în aceeași țară, căutând un loc de cort sau un ghișeu poștal de la care să trimit poezii de dragoste unei fete...
Chiar plecăm cu o Dacie în Mongolia şi le mulţumim prietenilor pentru asta

Chiar plecăm cu o Dacie în Mongolia şi le mulţumim prietenilor pentru asta

Am apărut la TV, ne-am auzit la radio şi ne-am văzut în presa scrisă sau online. Deşi am răspuns la multe întrebări, mai sunt lucruri nespuse şi oameni cărora vrem să le mulţumim. Chiar plecați în Mongolia cu o Dacie 1310? Cu ce vă întoarceți? Unora nu le vine să creadă, iar alții au pus pariuri dacă ajungem sau nu. Da, plecăm, chiar peste trei zile, iar de întors ne întoarcem cu Transsiberianul. Câțiva litri buni de vin, de țuică sau banii pe două-trei tricouri nu sunt prețul acestei expediții. Costă mult mai mult. De aici apare inevitabil următoarea întrebare: plecați pe banii Dacia, nu-i aşa? Nu, nu suntem sponsorizaţi de francezi, deşi nu ne-ar fi deranjat să ne ajute cât de puţin. Lucrând la acest proiect ne-am redescoperit și am descoperit oameni frumoşi. Am primit diverse cadouri, de la scule pentru mașină până la un radiomp3, țuică sau un...
Ce am făcut trei zile la Street Delivery

Ce am făcut trei zile la Street Delivery

Vineri dimineaţă, când am ajuns pe strada Arthur Verona, chiar lângă Biserica Anglicană, erau parcate dubiţe, dar şi maşini mai mici din care se descărcau corturi, bănci de lemn, scaune, iarbă, nişte role de fân, cutii şi câte şi mai câte. Am golit şi noi Mioriţa şi altă maşină pe care am folosit-o la transport şi ne-am apucat să instalăm standul Dacioților. După ce s-a terminat cu amenajarea, strada a fost eliberată de maşini şi redată pietonilor, aşa cum şi-au propus de acum şapte ani cei de la Cărtureşti, care fac Street Delivery. Mioriţa, însă, a rămas lângă standul nostru timp de trei zile, iar pentru asta vrem să le mulţumim organizatorilor, că ne-au primit pe noi, pe Dacioţi, cu tot cu maşină, într-un week-end în care se militează pentru transformarea străzii Arthur Verona în stradă pietonală. Şi pentru că în maşină, la volan, stătea ursul de pluş (pe care...